Berta Kurunczy (2)

Sursa orala: Berta Kurunczy

Cod intern: 68 (și 35)

Nume: Kurunczy
Prenume: Berta
Nume anterior casatoriei: Bicsak
Data nasterii: 9.3.1921
Locul nasterii: Sibiu
Genealogie (parinti, bunici, alte rude): - Mama: Berta, n. Szocs, la Miercurea-Ciuc (1898-1987); secuie; a lucrat ca bucatareasa dupa ce s-a despartit de sot.
- Tatal: Sandor, n. la Gheorgheni; secui; a fost sub-ofiter; a parasit familia in anii 40; s-a sinucis la Budapesta in anii 50. A mai fost casatorit si a avut un baiat din prima casatorie, Ilie.
- Surori: Julia, n. 1928, celibatara, locuieste la Miercurea-Ciuc; Veronica, n. 1931, casatorita Oravetz, vaduva, locuieste la Bucuresti; Margareta, n. 1940, casatorita Bereczki, vaduva, locuieste in Miercurea-Ciuc.
- Frati: Bela, 1922-1973, s-a stabilit in New-York in anii 50, dupa ce a plecat in Ungaria la sfarsitul razboiului; Janos, n. 1924, s-a stabilit in Australia in anii 50, dupa ce a plecat in Ungaria in timpul razboiului - a fost regasit recent, in 2007, dupa 50 de ani; Karcsi, 1934-1985, a locuit la Tusnad.
Date sot/sotie: Janos Kurunczy, 1909-1979, n. la Voiteni; maghiar; tamplar. In tinerete, a fost legitimat la Clubul de fotbal Bocsa.
Copii: Eva, n. 17 februarie 1948, la Timisoara; inginer proiectant. A fost casatorita cu Alexandru Dorca, roman, n. 10 aprilie 1948, la Sibiu; inginer mecanic. Divortata din 1988. Locuieste la Resita, impreuna cu intervievata. Are o fata, Alexandra (31 de ani la momentul interviului). Alexandra a realizat interviul cu Berta Kurunczy.
Religie: romano-catolic
Etnie: maghiar
Pregătire școlară: gimnaziu
Meserie: Bibliotecara, secretara (1952-1973)

Data realizarii: 28/02/2005
Locul interviului: Resita
Realizator interviu: Alexandra Jivan
Numar casete: 1
Durata interviului: 90 min.
Interviul a fost publicat: Nu
Locatie interviu: Arhiva "A Treia Europa" (copie transcriere si fotografii); arhiva Alexandra Jivan (caseta)
Alte observatii: Interviu de tipul "povestea-vietii" realizat in cadrul proiectului de doctorat in antropologie al Alexandrei Jivan (Universitatea Laval, Quebec, Canada), "Relatiile interetnice in Banat: identitate regionala si jocuri la frontiera intr-un spatiu post-totalitar - Romania"; proiect aprobat de Comitetul de etica in cercetare al Universitatii Laval (nr. 2004-241); acest interviu se supune conditiilor protocolului de colaborare semnat la Timisoara, in 21 ianuarie 2005, intre Alexandra Jivan si Fundatia "A Treia Europa", prin Smaranda Vultur; persoana a mai fost intervievata in 9 martie 1998, fisa interviului putand fi consultata pe acest site sub codul 35

Informatii despre persoana

Gen: F
Varsta: 88 ani
Locul nasterii: Sibiu
Locurile unde a trait persoana (intre ce ani): Sibiu (1921-1925). Chisinau (1925-1932) - serviciu tata. Bocsa (1933-1980) - trimisa la un unchi patern, din ratiuni economice; apoi s-a casatorit si a ramas in Banat; unchiul a locuit in Vasiova; dupa casatorie, s-a mutat cu sotul si soacra in Bocsa-Montana, langa calea ferata; in anii 30 au cumparat casa de langa Sinagoga, vis-a-vis de cinematograf, unde sotul avea un atelier de tamplarie; casa a fost vanduta in 1979. Resita (1980-prezent) - s-a mutat la fiica dupa decesul sotului; a locuit 3 ani in Graz, Austria (1992-1995), la o nepoata din familia tatalui.
Grupa generationala: 1920-1929
Status marital: Vaduv
Religie: Romano-catolic
Etnie: Maghiar
Pregatirea scolara: Scoala gimnaziala
Stagiul militar: Nesatisfacut
Ce razboaie a prins: Al Doilea Razboi Mondial (sotul a fost pe front)
Meserie/Profesie: Bibliotecara, secretara (1952-1973)
Ocupatie: Pensionara

Indici

Etape ale vietii

• Adolescenta: Venirea in Banat. Conditii grele de viata. Moduri de viata. Vizite la prieteni.
• Batranete: Viata cotidiana (toti vecinii o numesc "Buni").
• Copilarie: Scoala la Cernauti. Moduri de viata.
• Maturitate: Timp liber (baluri). Viata cotidiana. Prieteni. Dificultati dupa nationalizare. Serviciu.

Evenimente

• Deportare: Descrie detaliat deportarea germanilor din Bocsa: a locuit langa gara si a fost mator al deportarii; au ascuns o familie de germani pentru a-i salva de la deportare.
• Instalarea comunismului: Ocuparea Bocsei de catre rusi.
• Nationalizare: Au avut atelier de tamplarie care a fost nationalizat.
• Nazificare: Nazismul in Bocsa.
• Romanizarea din anii 30: Maghiarii si germanii dati afara din armata.

Locuri

• Banat: Bocsa. (Sotul din) Gataia - multi maghiari. Maureni - deteriorarea dupa 89. Timisoara (interbelic, postbelic). Resita (comunism).
• Bocsa: Bocsa-Vasiova. Cartierul Maguri. Bocsa-Montana: strada Principala (descrie amanuntit casele si locurile); sala de spectacole a lui Cazan; hotelul.

Perioade istorice

• Al doilea razboi mondial: Viata cotidiana din timpul razboiului (sotul a fost pe front).
• Comunism: Conditii grele. Dificultati. Serviciu.
• Interbelic: Moduri de viata. Cea mai buna perioada a vietii.
• Post-comunism: Invidia oamenilor; frica (se plange ca trebuie sa incuie usa); democratie prost inteleasa; schimbarea oamenilor (mai indolenti ca pe vremuri); ingerenta politicului in relatiile interetnice; diferenta de mentalitati.

Teme

• Familie: Genealogie. Relatii familiale. Istoria familiei.
• Identitate : Personala. Sociala. Religioasa (romano-catolica). Etnica (secuie, maghiara). Regionala (banateana).
• Interculturalitate: Casatorii mixte. Bilingvism, trilingvism. Practici imprumutate. Interconfesionalitate si interculturalitate: specifice Banatului.
• Limbi vorbite: Maghiara (materna), romana, germana (a invatat-o in Banat). In copilarie, a invatat rusa, la Chisinau.
• Locuire: Casa, vecini, peisaj (la Bocsa). Bloc, vecini (la Resita).
• Memoria: Importanta promovarii personalitatilor locale (pictorii Bottlik, Gaidos). Interviul ca forma de memorie.
• Munca: Relatiile de serviciu (secretara la Intreprinderea forestiera).
• Personalitati publice: Pictorii Tiberiu Bottlik si Iosif-Vasile Gaidos (au fost prieteni de familie). Personalitati locale: notarul Petricu, avocatul Stich, primarul Kirch (?) care a supravegheat deportarea germanilor etc.
• Relatii interetnice: Relatii cordiale in Banat (romani, germani, maghiari, evrei, romi, sarbi.). Regionalism. Xenofobie. Relatii interetnice dupa 89 (ingerenta politicului).
• Valori: Morale. Religioase. Economice. Educative.
• Viata cotidiana: Descrie viata cotidiana a unor familii din Bocsa (menajera, bucatareasa etc.).
• Viata culturala: Balurile din Bocsa. Farsang. Excursii organizate la Opera din Timisoara.
• Viata sociala: Clubul de fotbal din Bocsa (sotul a fost fotbalist, apoi presedinte). Asociatia maghiarilor. Forumul german. Asociatia micilor meseriasi.

Documente

Fotografie