Home » Surse memoriale » Detalii fisa   

Sursa orala - cod 297

Data realizarii: 30/01/2001
Locul interviului: Baile Herculane
Intervievat: Mihai SORA
Realizator interviu: Smaranda Vultur
Numar casete: 2
Durata interviului: 1 cas. 90
Interviul a fost publicat: Nu
Locatie interviu: Arhiva Fundatiei "A treia Europa"
Alte observatii: - interviu de tipul "povestea-vietii" realizat in cadrul proiectului "Memoria si cultura familiala a Banatului", coord. de Smaranda Vultur.

Informatii despre persoana

Gen: M
Varsta: 8 ani
Locul nasterii: Ianova
Locurile unde a trait persoana (intre ce ani): Ianova, Izvin, Timisoara, Farnta, Germania
Grupa generationala: 1910-1919
Status marital: Casatorit
Religie: Greco-catolic
Etnie: Roman
Pregatirea scolara: Doctorat
Stagiul militar: Satisfacut (, )
Ce razboaie a prins:
Meserie/Profesie: Profesor, filosof
Ocupatie: Profesor, filosof

Indici

Etape ale vietii
  • Adolescenta: Preocupat de lectura.
  • Copilarie: Vacante petrecute la bunicii din partea mamei. Primul contact cultural: revista "Lumea copiilor".
  • Munca: Intervievatul vorbeste despre comunitatiile de lucru din satul bunicilor. Grupuri de lucru care aveau la baza grade de rudenie. Argatii satului erau oamenii mai saraci ai satului, de obicei tineri, pe care stapanii ii tratau la fel ca pe membrii familiei, ii ajutau sa-si intemeieze familii si le deveneau nasi. Cu timpul, intervievatul precizeaza, ca aceste legaturi extrordinar de stranse s-au pierdut.
Evenimente
  • Deportare in Baragan: Familia din partea mamei este deportata in Baragan.
Locuri
  • Pesac: In secolul al XVIII-lea pare a fi fost un sat predominant nemtesc. Bogatasilor romani le placea mai mult decat svabilor sa-si etaleze bogatia.
  • Timisoara: Biserica din Fabric indeplinea in 1925 si rolul de catedrala. Primul cartier construit a fost Fabricul, care era un cartier de mori, mai sunt construite Mehala si Iosefin.
  • Timisoara: Piata de Fan - cartierul tabacarilor.
  • Timisoara: Ghetoul evreiesc localizat intre Piata Traian, Piata de Fan si Bega. Magazine evreiesti bine aprovizionate.
  • Timisoara: Parcurile din Timisoara - frumusetea stabaterii orasului numai prin parcuri. Parcul Regina Maria. Parcul Scudier.
  • Timisoara: Institutii de invatamant preuniversitar din Timsoara: Liceul Loga era o scoala de baieti, la care predau niste profesori extraordinari: Misu Popescu, Silvestru Cioflec, Constantin Cioflec, Marcel Griffoin, Nicolae Sarbu. Liceul Piarist era unul multinational, iar Bantia era liceul nemtesc, descris ca fiind exclusivist.
  • Timisoara: Din perspectiva intervievatului Corzo functiona ca o institutie, plimbarile se faceau la anumite ore, nu oricine se plimba pe Corzo, ci doar o anumita populatie, iar conversatia era una tipica. Clasa mijlocie se plimba pe Corzo, acesta era centrul monden al Timisoarei.
  • Timp liber: Locurile de intalnire mondene preferate de tineri in Timisoara erau la Regata, unde vara se juca tenis, iarasi iarna se putea patina. De asemenea strandul de la Bega era un loc iubit de tineri. Cafenelele erau rezervate barbatilor de profesiuni liberale, care mergeau acolo si citeau gazeta. Intervievatul nu uita nici patiseria banateana care era de tip vienez, ce avea la baza dobosul glazurat.
Teme
  • Educatie: Urmeaza liceul Loga din Timisoara, pe care l-a perceput ca pe un liceu de elita. Relatia dintre profesori si elevi este descrisa ca una cordiala, dar in acelasi timp distanta. Statutul elevului se schimba in ultimele clase liceale si era marcat de trecerea de la apelativul 'Tu' la 'Dvs'.
  • Familie: Mama este banateanca de la Pesac. Provine dintr-o familie instarita. Pentru cei care mergeau la scoala studiile erau considerate drept zestre. Tatal este bihorean, ajunge in judetul Timis datorita faptului ca este preot greco-catolic.
  • Limbi vorbite: Germana, franceza, engleza.
  • Locuire: Descrierea casei bunicilor: din pamant batut, grinzi puternice si un pod la fel de puternic, pentru a rezista celor depozitate pe perioada iernii. Sobele erau alimentate din exterior, iar toate acareturile se aflau in partea din spate a gospodariei.
  • Obiceiuri: Pentru familia mamei este importanta eticheta, spre exemplu in grajd intotdeauna exista o iapa si un armasar destinat paradei. Taiera porcului, seceratul se faceau dupa un anumit ritual.
  • Timisoara: Timisoara in timpul tineretii intervievatului era un oras curat. Asfaltul era adus din Vechiul Regat, Timisoara a fost pietruita. Cu timpul dinamica orasului s-a modificat: urbanizarea se face prin fiecare individ in parte care venea la oras integrandu-se intr-un mediu orasenesc la care trebuiau sa se adapteze. Este criticata urbanizarea ceausista care s-a facut introducand o majoritate de rurali care nu se cunosteau intre ei intr-o minoritate de urbani care apucasera sa se cunosca. Considera ca se facea diferenta intre banateni si venituri, exista un sentiment al locului. Timisoara a fost un oras burghez cu burhezie mijlocie.
  • Timisoara: In epoca, oras de provincie fara viata culturala intensa.
  • Valori educationale: In familie era un cod comportamental transmis atat prin vorba cat si prin exemplu.
  • Valori religioase: Bine insusite, dublate de o dimensiune practica.
  • Viata sociala: Intalniri gen cenaclu.Femeile erau organizate in microcomunitati de 6-7 persoane si se intalneau o data pe saptamana. Prietenii erau alesi pe citerii de afinitate.

Documente

Fragment interviu