Home » Memorial sources » File Details   

Monografii - Code 13

  
Title: Istoria a doua secole de tearu liric la Timisoara
Authors: Ivan, Nicolae
Publishing place: Timisoara
Publisher: Marineasa
Publishing year: 2006
Pages: 232 pages
Described places: Timisoara
Description: studiu monografic asupra operei respectiv a teatrului liric din Timisoara ( sec al XVIII-lea pana la 1923)editat de Smaranda Vultur si Viorel Marineasa. Prezentare si cronologie Simina Ivan,marturii Ioan Holender,Mircea Serbanescu, prezentari Smaranda Vultur,Cornel Ungureanu, documente , manuscrise, fotografii cladiri, strazi, piete, orchestre,actori, cantareti, orchestre, arhitecti, jazz, concerte,opere. trupe, maghiari, germani italieni, romani Din prezentarea Smarandei Vultur "Ecourile istoriei celei mari în viaţa oraşului, consecinţele diverselor evenimente asupra vieţii teatrale sau muzicale sunt consemnate cu grijă, la fel ca schimbările intervenite în istoria instituţiei ce se dezvoltă prin negocieri adesea dure cu consiliul comunal, purtate de oameni cu iniţiativă şi ataşaţi teatrului. Ei modifică sala, extind spaţiul, înnoiesc repertoriul, dezvoltă legături cu Sibiul, Clujul, Braşovul sau Bucureştiul, fără să mai vorbim de cele cu centrul Europei. Prin directorii sau impresarii care au condus teatrul, prin cântăreţii care au evoluat pe scena lui, teatrul timişorean e conectat la o reţea extinsă de instituţii teatrale din Transilvania, dar şi din Vechiul Regat, prioritatea având-o însă în intervalul studiat legăturile cu Buda, Pesta, Viena, Linz, Seghedin, Bratislava, Debreţin, Sopron, Ljubliana, Zagreb, Pecs, Brno, Lublin, Kosice, Zrenianin, Novisad, Varşovia, dar şi Triest, Milano,Torino sau mai îndepărtatul Napoli sau Hamburg. Aceste conexiuni fac să circule ideile şi artiştii, stimulează concurenţa şi inovaţia. Se naşte şi o glorie de origine bănăţeană, Cornelia Hollosy, născută la Gherteniş, şcolită la Notre Dame la Timşoara, dar trimisă apoi la studii la Viena şi Milano. Soprană de coloratură, ea va cânta la « Arenă » în Linda di Chamonix de Donizetti, unicul spectacol prezentat la Timişoara în italiană ( 4 iunie 1846), de o trupă venită din Bucureşti, limbile folosite de obicei, în perioada de care se ocupă autorul, fiind mai ales germana şi maghiara ( sunt interesante şi încercările de teatru bilingv, german şi maghiar, de la 1858 – 1859). Buna conectare la un circuit cultural european se reflectă şi în sincronizarea repertoriului teatrului timişorean cu repertoriul european în vogă în acel moment, permiţând comparaţii interesante în ce priveşte succesul la public al unui compozitor sau altul. Norma lui Bellini se cântă în epoca de glorie a antreprenorului teatrului Theodor Müller, la doar un an după premiera la Milano, din 1831. Rigoletto, prezentat în ianuarie 1853 la Timişoara ( la doi ani de la premieră) nu e prizat de pildă de la început, deşi publicul cunoştea şi se entuziasmase de alte opere ale lui Verdi, care făcuseră anterior săli pline. La fel de reticent e publicul la premiera timişoreană din 1855 a Trubadurului, la doi ani de la lansarea operei la Roma şi la un an de la prezentarea ei la Pesta ( nouă ani mai târziu, premiera Traviatei e bine întâmpinată de un public deja familiarizat cu muzica lui Verdi). Asta în timp ce Faust de Gounod, a cărui premieră are loc în 1865 e un succes de la început, iar Tanhäuser al lui Wagner reprezintă în 1866 un moment de glorie pentru scena lirică timişoreană, distribuţia fiind asigurată aproape în exclusivitate din resurse locale. Cum muzica e prezentă în Timişoara în acest veac al XIX –lea nu doar prin opere şi operete, ci şi prin concerte, e consemnată înfiinţarea în 1872 a primei Filarmonici timişorene ( Philarmonischer Verein), ocazie de a descoperi un talent local în persoana lui Coloman Moran, farmacist ce ajunge ulterior un tenor renumit în Germania."pp.15 - 16